Home Sanatate Aspartamul – pericolele ingredientului prezent in alimentele din comert

Aspartamul – pericolele ingredientului prezent in alimentele din comert

597
0
SHARE
aspartam

Aspartamul este unul dintre cei mai cunoscuti indulcitori artificiali disponibili pe piata. A aparut in Statele Unite pe la inceputul anilor ’80, iar acum se gaseste in mii de produse alimentare diferite (de exemplu, inghetata fara zahar, suc de fructe, guma, iaurt, bomboane fara zahar etc), inclusiv ca aroma in unele medicamente. Ori de cate ori vei vedea ca un produs este etichetat drept ”fara zahar”, este posibil sa contina un indulcitor artificial, adica aspartam. Totusi, nu toate produsele fara zahar contin aspartam.

Aspartamul contine fenilalanina, acid aspartic si metanol. Metanolul poate fi toxic in cantitati mari. Exista, de asemenea, afirmatii despre repercusiunile pe termen lung ale consumului de aspartam. In plus, persoanele care au o afectiune numita fenilcetonurie (PKU – au prea multa fenilalanina in sange) sau care iau medicamente pentru schizofrenie ar trebui sa evite aspartamul, fiind foarte toxic pentru organism.

Controversele au inceput chiar in anii ’80, dupa ce aspartamul a fost aprobat. Au fost suspectate diferite efecte ale indulcitorilor artificiali, inclusiv efectele neurologice. De exemplu, s-a spus ca aspartamul poate modula neurotransmitatorii creierului, cum ar fi dopamina si serotonina, desi datele au fost controversate si inconsecvente. Opiniile stiintifice variaza de la “sigur in toate conditiile” la “nesigure la orice doza”. Intr-o analiza a efectelor celulare directe si indirecte ale aspartamului asupra creierului, s-a constatat ca exista rapoarte de aspartam care cauzeaza perturbari neurologice si comportamentale la indivizi sensibili, cum ar fi dureri de cap, insomnie si convulsii.

Cercetatorii au mers si mai departe si au spus ca

dozele mari de aspartam pot avea ca efecte dezvoltarea anumitor tulburari psihice.

Neurochirurgul Russell L. Blaylock a lansat, in 1998, o carte intitulata “Excitotoxinele: gustul care omoara”, in care a detaliat cercetarile sale despre aspartam si relatia sa cu tumorile cerebrale, cu leziuni ale celulelor si conditii cum ar fi boala Alzheimer si Parkinson. El atribuie aceste efecte modului in care compusii din aspartam stimuleaza in exces neuronii. Unul dintre primele studii pe tema aspartamului din creier a fost condus de John Olney, fondatorul domeniului neurostiintelor cunoscut sub numele de excitotoxicitate, in 1970. El a fost un vechi oponent al legalizarii aspartamului datorita cercetarilor sale extinse pe aceasta tema; a constatat ca soarecii expusi la aspartam au dezvoltat leziuni cerebrale, chiar si atunci cand li s-au administrat doze relativ mici. Daca acest lucru este adevarat, la om, la un anumit nivel, s-ar putea explica de ce aspartamul este asociat cu un risc crescut de accident vascular cerebral si dementa (conform Framingham Heart Study).

Doua studii publicate de un grup de cercetatori italieni au sugerat ca doze foarte mari de aspartam ar putea creste riscul unor tipuri de cancer legate de sange (leucemii si limfoame) la sobolani. Totusi, conform American Cancer Society, majoritatea studiilor efectuate pe oameni nu au dovedit ca utilizarea aspartamului ar fi legata de un risc crescut de cancer. Insa s-a dovedit ca aspartamul are legatura cu anumite efecte asupra sanatatii, de la probleme usoare cum ar fi dureri de cap, ameteli, simptome digestive si modificari ale dispozitiei, la probleme de sanatate mai grave, cum ar fi boala Alzheimer, defecte congenitale, diabet, sindromul razboiului din Golf, tulburari, boala Parkinson, lupus, scleroza multipla si convulsii. Cu toate acestea, studiile efectuate pana in prezent nu au gasit nici o dovada coerenta a efectelor nocive.

Alti cercetatori spun ca

aspartamul ar putea induce sau agrava diabetul.

Desi medicii recomanda deseori inlocuirea bauturilor dulci cu versiuni pentru diabetici, se pare ca aspartamul ar avea efectul opus, consumul fiind asociat cu un risc mai mare de diabet de tip II. Se pare ca, in multe cazuri, aportul de aspartam poate, de asemenea, agrava simptomele diabetului, cum ar fi retinopatia diabetica si neuropatia diabetica. Un studiu facut pe animale, in decembrie 2016, sugereaza o interactiune dintre acidul aspartic gasit in aspartam si administrarea glucozei.

Cercetarile de la Universitatea Purdue din 2013 au aratat ca aportul de indulcitori artificiali, inclusiv aspartam, sucraloza si zaharina, a fost asociat cu cresterea in greutate, sindrom metabolic, diabet si boli de inima din cauza “deranjamentelor metabolice”.

Totusi, cel mai bine ar fi sa iei considerare alternativele naturale in locul aspartamului: miere, sirop de artar, nectar de agave, suc din fructe.

Surse folosite: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.